Am şi uitat cum e să scriu pe propriul meu blog. În urmă cu un an nu îmi putem imagina că nu aş scrie aproape trei săptămâni pe blog fără vreun motiv anume. Mi-ar plăcea să revin la obiceiul de a posta cel puţin un text de zi aici. Ar fi un exerciţiu util. Însă, până îmi dau eu seama dacă sunt în stare şi dacă mai am motivaţie să fiu blogger şi aici, nu numai pe VoxPublica, voi puteţi să-mi spuneţi ce mai faceţi. Mă mai ţineţi minte? Mă mai vizitaţi? Sau am reuşit să rămân singur şi abonaţii la feed sunt de fapt nişte roboţei? 
Mă simt ca un blogger începător în momentele acestea. În rest tot aşa. Scriu, stau degeaba, aştept să vină Bubu Mic, m-am mutat într-un alt apartament şi viaţa merge înainte, că doar nu s-a pomenit să meargă înapoi. O să vă povestesc zilele următoare mai multe. Deocamdată, pentru încălzire, o să fac o scurtă recapitulare a activităţii mele scriitoriceşti din ultimul timp. Puţinele mele resurse intelectuale s-au consumat pe moşia mogulului. Avem aşa:
În 2 aprilie, am scris un text cu titlul “Şocant! Un tată a ales să-şi sacrifice fiul pentru a salva nişte necunoscuţi“. Un text corelat cu sărbătoarea Învierii, despre semnificaţie şi obiceiul nostru de a pierde esenţialul. Am adăugat şi un scurt film.
În 3 aprilie, am scris “Cum mi-am petrecut No Băsescu Day“. Despre o zi în care activiştii anti-Băsescu s-au îmbrăcat în violet şi au făcut… ei bine, nu! Mă tem că nu au făcut mare lucru. De fapt nu am vorbit prea mult despre eveniment. În schimb, am povestit o întâmplare petrecută în anii ’50. Una amuzantă aş zice eu.
În 11 aprilie a urmat “Scăpaţi din ghiarele morţii“. Despre ziua internaţională a celor scăpaţi din lagărele de concentrare fasciste. Despre supravieţuitorii holocaustului, despre realizările lor, despre ce ar fi putut face victimele în cazul în care ar fi trăit. Plus câteva poze. Am fost certat pentru folosirea variantei “ghiare” în loc de “gheare”, însă, din moment de ambele variante sunt corecte şi prezente în dicţionar, nu văd unde e problema.
Iar în 12 aprilie am scris că “Ecologiştii sunt predispuşi la furt, înşelăciuni şi zgârcenie“. Concluzia aparţine unor cercetători canadieni citaţi de The Guardian. Cum, de ce şi ce am mai comentat eu, vedeţi la locul faptei.
Acestea fiind zise, cu promisiunea că o să revin în curând şi să îmi redobândesc pierduta consecvenţă, v-am pupat pe portofele!
Hristos a înviat!
Altceva, ce … decât: spor în cele de folos!
Nu te-am uitat. Mi-ar place sa scrii mai des pe blog. Cand vine Bubu mic??
Stai linistit, Viorel, nu te uitam asa usor
@Ioan Adevarat a inviat! Multumesc, asemenea!
@gmx Si mie mi-ar placea. Incerc sa imi inving lenea.
Bubu Mic mai are cam 5 saptamani si cateva zile. Inca un pic. 
@boghi Viorel?!?!?
Pingback: Tweets that mention Idei pertinente într-o lume impertinentă » Post Topic » Regăsire -- Topsy.com
well, bafta.. e o rinviere sa inteleg?
ps
am fopst la NBD
concluzia:
mai baieti, toti se cred jmekeri intre 4 pereti…
impact zero.
@McGogoo O reinviere, da.
Cat despre NBD, era de asteptat sa nu aiba niciun impact. In primul rand ca s-au amestecat tot felul de oameni pentru o cauza comuna. Eu de exemplu, nu as putea sa fraternizez cu simpatizantii lui Iliescu.
Apoi chestia , izvorata in cazul multora din ură oarbă, nu a fost concepută cu gândul la impact. Sunt multe lucruri care se pot face pentru a contesta puterea şi pentru a fi relevant. NBD nu s-a încadrat la capitolul ăsta.
Am trecut sa las si eu un zambet si o imbratisare?!
PS – ce face Bubu mic?!
@Orry Hello!
Bubu Mic e bine. Cred ca e cam nerabdator. E foarte activ. 
Bine ai revenit mosule… Viorel
Mie imi plac emisiunile care au mottoul superior “soc si groaza” :}
So, soc si groaza…am revenit si mai revenim
Cand apare odata Bubu?
Noi doua, la fel…bine facem!
@volare Soc si groaza!
Asa efect am? 
Bubu mai are vreo 5 saptamani de stat in burtica. Ma bucur ca voi sunteti bine.
Daca ai scrie mai des lumea te-ar “uita” mai greu