Am aflat în ultimul moment că azi sunt plecat din oraş. Obosit fiind după ultimele zile de muncă, nu mai apuc să vă povestesc tot ceea ce vreau. Sper ca până când îmi voi face loc în program pentru depănarea poveştii, să nu îmi treacă entuziasmul. Între timp, să vă împărtăşesc o idee scurtă dar revelatoare.
Am fost ieri la cinematograf împreună cu soţia mea preferată. Am văzut “Slumdog millionaire”. Impresionat de idee şi de punerea ei în practică, îmi declaram azi pe twitter preferinţa pentru acest film, în detrimentul “The Curious Case of Benjamin Button”. Poate a fost vorba şi despre un fel de film potrivit la momentul potrivit.
Nu am de gând să vă stric plăcerea de a urmări filmul printr-un review chinuit la o oră târzie. Un singur gând mi-a rămas după ieşirea din sala de cinema, ca un principiu uitat în ultima vreme. Am fost oarecum trezit la realitate de ideea importanţei unei fiinţe umane. După ce alergi, te zbaţi ca lucrurile să fie aşa cum îţi doreşti, ceea ce contează cu adevărat şi ceea ce rămâne sunt oamenii. Oamenii în general şi persoanele dragi în special. Personajul principal a considerat 20 de miliane de rupii ca un nimic în comparaţie cu persoana iubită.
Cu siguranţă aveam nevoie să mi se reamintească acest principiu. Sunt cam uituc de felul meu. De multe ori munca, odihna, blogul, au părut a fi mult mai importante decât a-mi scoate soţia în oraş. Fie şi numai pentru că am reuşit să conştientizez asta şi să îmi pară rău, a meritat să văd filmul.
Dacă e un termen care îl caracterizează pe personajul principal din film, acela nu este “milionar”, ci “îndrăgostit”. Şi de altfel… e mult mai important!
bine ai zis-o pe-asta ca oamenii sunt tot ceea ce ne raman in final. Nici un ban, nici o masina din lume nu iti tine companie atunci cand ai nevoie de un sprijin
Raluca Ea’s last blog post..Leapsa cu iz de carte
urat din partea ta! pai cum sa dai mai multa importanta/timp oricarui alt lucru/om/activitate??
jane’s last blog post..Leapsa cu si despre carti
Ce chestie! Şi eu am fost la cinematograf, dar cu una dintre soţiile de duzină, preferata a rămas să gătească…
Vania’s last blog post..Agentul 001
Vazusem inainte de Oscaruri cele 5 filme-minune, si Slumdog m-a captivat si pe mine… Si Benjamin e tot un basm, in oricare alt an ar fi fost mult mai apreciat, dar pe langa Slumdog a fost lung si plictisitor
)
N-am luat vreo morala din el. E un basm pe structura clasica, are incercari, personaje negative, povestea cu Ileana Cosanzeana, ritualurile de trecere
Superb realizat si jucat, insa numai o poveste (pt mine 
)
Luana’s last blog post..Sinuciderea egoista
@Raluca Si totusi de prea multe ori ii lasam pe ultimul loc. Sau ii calcam in picioare…
@jane Din neglijenta se intampla multe lucruri. Pana nu suferi un soc si esti nevoit sa te trezesti, se poate sa dormi linistit crezand ca esti ok.
@Vania Nici nu ma asteptam la altceva din partea ta.
@Luana E bine si daca a fost doar o poveste pentru tine. Povestile sunt bune.
Eu de multe ori ma uit la cate un film doar de amuzament, pentru a ma deconecta de la cotidian. Insa de data asta am ramas cu un principiu folositor.